Oportunități și riscuri
Creșterea gradului de digitalizare a economiei și utilizarea tehnologiilor digitale la locul de muncă prezintă oportunități pentru lucrători și angajatori, inclusiv noi oportunități pentru îmbunătățirea SSM:
- Automatizarea lasă în seama mașinilor sarcinile repetitive, cu utilizare intensivă a forței de muncă și nesigure.
- Robotica și IA sprijină și înlocuiesc lucrătorii în mediile de lucru periculoase.
- Tehnologiile digitale și tehnologiile de ameliorare a performanței (de exemplu, exoscheletele) îmbunătățesc accesul la piața muncii pentru lucrătorii defavorizați, cum ar fi lucrătorii cu handicap, migranții sau lucrătorii situați în zone cu puține șanse de angajare.
- O mai bună monitorizare combinată cu volumele mari de date permite mai multe intervenții în timp util și efective.
- Un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, o flexibilitate și autonomie mai mari resimțite de lucrătorii care pot lucra la domiciliu.
Datele din sondajul EU-OSHA intitulat „Pulsul SSM 2022” arată că tehnologiile digitale sunt utilizate pentru a monitoriza zgomotul, substanțele chimice, praful și gazele din mediul de lucru pentru 19,2 % din lucrătorii europeni și ritmul cardiac, tensiunea arterială, postura și alte semne vitale pentru 7,4 % din lucrători.
Datele din aceeași sursă arată, de asemenea, că este mai puțin probabil ca lucrătorii de la distanță care lucrează de acasă să fie expuși la violență sau abuz verbal din partea clienților, pacienților, elevilor sau la hărțuire ori intimidare: lucrătorii de la distanță care lucrează de acasă raportează expunerea la violență sau abuz verbal în doar 7,9 % din cazuri (15,7 % din totalul populației active), deoarece lucrează în principal în locuri de muncă ce implică o interacțiune redusă cu terți, și la hărțuire sau intimidare în doar 4,4 % din cazuri (față de 7,3 % din populația totală), deoarece izolarea socială (inclusiv izolarea de colegi și superiori ierarhici) poate avea un rol atenuant în acest sens. Merită menționat că este mai puțin probabil ca lucrătorii de la distanță care lucrează de acasă să raporteze lipsa autonomiei sau a influenței asupra ritmului de lucru sau proceselor de lucru (14,4 %), în comparație cu ansamblul lucrătorilor.
Există, de asemenea, provocări și riscuri pentru SSM care decurg din implementarea tehnologiilor digitale la locul de muncă:
- monitorizarea digitală, pierderea autonomiei, intensificarea muncii și presiunea de a atinge un anumit standard de performanță;
- locurile de muncă ale personalului de conducere de nivel mediu sunt înlocuite de algoritmi care alocă sarcini lucrătorilor și le monitorizează performanța;
- pierderea controlului asupra muncii, fragmentarea sarcinilor de muncă în sarcini foarte simple, care trebuie realizate în mod standard, conținutul restrâns al sarcinilor de muncă și deprofesionalizarea locurilor de muncă;
- izolarea lucrătorilor, intensificarea interacțiunilor virtuale și pierderea sprijinului colegilor;
- deciziile incorecte sau inechitabile cu privire la lucrători, care rezultă din procesele automatizate sau semiautomatizate ce utilizează date și/sau software care conțin greșeli;
- sistemele de atenționări și sancțiuni și evaluarea performanței lucrătorilor;
- responsabilitatea neclară pentru SSM și aplicabilitatea cadrului de reglementare existent privind SSM;
- mobilitatea, flexibilitatea, disponibilitatea permanentă și estomparea limitelor dintre viața profesională și cea privată.
În urma sondajului ESENER 2019 efectuat de EU-OSHA, s-a constatat că utilizarea sporită a tehnologiilor digitale la locul de muncă are legătură cu riscurile psihosociale, cum ar fi presiunea timpului, comunicarea sau cooperarea deficitară, nesiguranța locului de muncă și munca în ture lungi sau orele neregulate.
Mai mult, în cadrul sondajului EU-OSHA intitulat „Pulsul SSM 2022” realizat în rândul lucrătorilor, respondenții la sondaj au declarat că tehnologiile digitale îi determină să lucreze singuri (44 %), le măresc gradul de supraveghere la locul de muncă (37 %), le reduc autonomia la locul de muncă (19 %), le determină viteza sau ritmul de lucru (52 %) și le măresc volumul de muncă (33 %).
De asemenea, datele din sondajul EU-OSHA intitulat „Pulsul SSM 2022” arată că, față de populația activă totală, lucrătorii de la distanță care lucrează de acasă raportează mai frecvent o creștere a volumului de muncă (33,2 %), o creștere a vitezei sau a ritmului de lucru, determinată de tehnologiile digitale (61,2 %), izolare socială (56,8 %) și o presiune foarte mare a timpului sau un volum de muncă excesiv (46,9 %).